DORNA ARINI
În adâncul Țării Dornelor se ascunde un colț de rai numit Dorna Arini, unde natura își dezvăluie tainele într-o poveste împletită cu raze de soare și suspine de brumă.
Oriunde s-ar afla, privitorul poate admira măreția și frumusețea masivelor Călimani, Rodnei, Suhard, Giumalău, Rarău, Pietrosul Bistriței, dar nu numai. Dorna Arini este, indiferent de anotimp, un refugiu pentru cei care vor să se bucure de tihnă și odihnă cum numai într-o comună din Țara Dornelor pot găsi, beneficiind de o poziție geografică privilegiată, aflându-se în zona de contact dintre Munții Bistriței și Rarău.
În Dorna Arini, meșteșugul sculptatului în lemn și os încă se mai păstrează viu, natura fiind nu doar sursa, ci și un partener în tradiția meșteșugărească. Într-un echilibru perfect între natură și om, sunt create opere de artă care reflectă atât frumusețea naturală a regiunii, cât și măiestria transmisă din generație în generație.
În 1775, în urma ocupării Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, granița a fost trasată pe râul Bistrița, astfel încât partea de nord a comunei a intrat sub dominația Austro-Ungariei, în timp ce partea sudică (reprezentând 75% din suprafața comunei) a rămas în Moldova, punctul de frontieră fiind stabilit la Gura Negrii. Această situație a persistat timp de 143 de ani, după încheierea Primului Război Mondial. În perioada primului război mondial, pe teritoriul comunei Dorna Arini a fost linia frontului, fiind distruse majoritatea clădirilor din comună, inclusiv primăria. Pe dealul Vultur, în partea sudică a râului Bistrița străjuit de arini și pe dealul Bârnărel, tranșeele săpate de soldații din perioada războiului stau mărturie perioadei de încercare. Împărțirea administrativă din 1968 a impactat și istoria acestei așezări.
Așezarea este străbătută de râul Bistrița, care o separă în două sectoare distincte: cel drept, al Masivului Pietrosul, caracterizat de terase etajate și dealuri domoale cu înălțimi moderate și cel stâng, al Masivului Giumalău, prezentând un relief mai abrupt și lipsit de terase. Pe măsură ce te îndrepți spre est și nord-est, valea se restrânge semnificativ, devenind mai abruptă și formând chei spectaculoase, cum sunt Cheile Zugrenilor.
Știai că:
• teritoriul comunei este acoperit de pădure în proporţie de peste 70%?
• în satul Rusca există cea mai veche şcoală din comună, construită în anul 1889?
În liniștea acestor locuri, se întâlnește și diversitate cinegetică deosebită care străbat întinderile generase de pădure, precum: cunoscuții urși bruni, lupii, iepurii sălbatici, căprioare, mistreții și jderii de pădure. Într-o armonie ce pare că depășește granițele imaginabilului, cerbul carpatin devine o prezență inconfundabilă, un simbol al purității și al măreției peisajului montan local.
Suprafața comunei
14.706 ha
Altitudine medie
1.100m; altitudine minimă de 750 m (albia râului Bistrita) și maximă de 1.850 m (Vf. Giumalău)
Distanță până în Vatra Dornei
7 km
Vecini
• Nord şi Nord-Vest – comuna Pojorâta
• Est şi Sud-Est – comuna Crucea
• Sud – oraşul Broşteni
• Sud-Vest – comuna Şarul Dornei
• Vest – municipiul Vatra Dornei
Localități componente
• Dorna-Arini
• Cozănești
• Gheorghițeni
• Ortoaia
• Rusca
• Sunători
Acces
• DN 17B care leagă Vatra Dornei de lacul Izvorul Muntelui, coborând pe valea Bistriței în judeţul Neamţ, până la intersecția cu DN15 aflată în dreptul localității Roșeni
• DJ 174 realizează legătura între comuna, respectiv localitatea Dorna-Arini şi comunele Şaru Dornei-Panaci-Broşteni unde se intersectează cu DN 17B
• DC 76 pe traseul Vatra Dornei – Gheorghiţeni – Rusca – singurul drum comunal clasat din comună, rețea dezvoltată de drumuri comunale, în lungime totală de cca. 200 km, din care, modernizați cca. 15,00 km, restul fiind pietruite sau din pământ
Reţeaua hidrografică
• Râul Bistriţa
• Râul Neagra
Teritoriile care astăzi fac parte din comuna Dorna Arini, erau cunoscute sub denumirea de Dorna, alături de alte întinderi vecine. Odată cu noua împartire administrativă din 1968 a fost schimbat în cea de Dorna Arini.
Se spune că, în locul unde se află astăzi Vatra Dornei, trăia un bărbat numit Gheorghiță, cunoscut pentru abilitățile sale de hoț și vânător, dar și pentru ospitalitatea sa. Astfel, călătorii care treceau prin zonă se opreau la el pentru hrană și îndrumare.
Gheorghiță își dorea să aibă copii, însă pentru că prima sa soție nu i-a dăruit putut dărui, acesta, cu acordul ei, s-a căsătorit din nou, motiv pentru care a fost închis. Cea de-a doua soție i-a dăruit trei copii: Gheorghe, Ioniță și Grigore. Ajuns la Suceava pentru a fi judecat, Gheorghiță a fost bine primit de către cei cărora le-a oferit ospitalitate în trecut. Aceștia au intervenit în favoarea sa, iar Ștefan Vodă l-a numit stăpân peste dealurile și pădurile din jur.
Cei trei fii ai săi au fondat sate în împrejurimi: Gheorghe a întemeiat satul Gheorghițeni de dincolo de râul Bistrița, Ioniță a fondat satul Gura Negri, iar Grigore (numit și Cozan) a pus bazele satului Cozănești.
• Rezervația Cheile Zugreni
• Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor
• Stânca Rusca I – traseu neamenajat de escaladă
FEBRUARIE
• Balul Gospodarilor – Căminul Cultural „Savin Alexievici”
AUGUST
• Zilele Comunei – Stadionul Comunal
DECEMBRIE
• Crăciun în Dorna-Arini – Căminul Cultural „Savin Alexievici”
