CIOCĂNEȘTI
Ciocănești, o așezare unde timpul pare că trece mai încet, unde agitația și viteza secolului XXI par că nu au trecere, și fie că vrei sau nu, liniștea și tihna locului te cuprind complet. Așezată de o parte și de alta a Bistriței Aurii, Ciocănești este una dintre cele mai cunoscute comune la nivel național, reprezentând valorile locale dincolo de granițele țării, unicitatea sa fiind recunoscută la nivel internațional.
O vorbă românească din bătrâni spune că omul sfințește locul, iar Ciocănești este dovada vie a acestei zicale. Gospodarii din acest loc se disting prin dragostea lor față de tradiții și obiceiuri, atașament pe care îl vedem astăzi la peste 600 de case încinse cu câte un brâu tradițional, indicând valoarea moștenirii locale, asumată din generație în generație.
Prima filă din povestea scrisă pe zidurile clădirilor ciocăneștene a fost scrisă în 1950 de către o localnică care a decis să își decoreze exteriorul casei cu motive populare românești. De atunci, mândria localnicilor poate fi apreciată pe clădirile private și publice deopotrivă, reprezentând un ghid de identitate locală. Fiecare casă își dezvăluie propria istorie printr-un joc de culori și simboluri care evocă viața pastorală, frumusețea naturii și credințele ancestrale, motive ornamentale care se regăsesc pe ouăle încondeiate și pe costumele populare. Motivele recurente sunt cele stelare reprezentate de calea sau cărarea rătăcită, simbolul apei curgătoare, rombul sau pătratul asociat înțelepciunii, cercul ce simbolizează ciclul vieții și cele patru anotimpuri, precum și spicul de grâu, simbol al bogăției.
Ciocănești, ca un tablou viu, te atrage nu doar prin peisajul deosebit, ci și spiritul comunității, care reușește să păstreze vie o moștenire culturală neprețuită. Ciocănești nu este doar o destinație, ci o experiență culturală și spirituală unică, care îmbină armonios patrimoniul cultural și frumusețea naturală a Bucovinei, oferind o perspectivă rară asupra unui mod de viață autentic românesc și transformând fiecare vizită într-o trăire aparte.
Astăzi, comuna Ciocănești este declarată Muzeu de Artă Populară în aer liber.
Comuna Ciocănești, străjuită de Munții Suhard și Obcina Mestecănișului, este atestată documentar pentru prima dată în anul 1359 de ctitorii Moldovei, odată cu primul descălecat al Moldovei. Într-un hrisov din acea perioadă, se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru cel Bun, oferit ca danie de domnie de către doamna sa, Ana.
Potrivit legendei locale, se crede că Ciocănești a fost prima așezare întâlnită de Dragoș, întâiul descălecător, și mai târziu de Bogdan I, considerat întemeietor al Moldovei.
În 2023 „Ciorba ciocăneșteană” a fost recunoscută și înregistrată ca marcă de autenticitate la nivel național.
Suprafața comunei
107 km²
Altitudine medie
855 m
Distanță până în Vatra Dornei
20 km
Vecini
• Nord – Vicovu de Sus
• Sud – Cârlibaba
• Est – Arbore
• Vest – Moldova-Sulița
Localități componente
• Ciocănești
• Botoș
Acces
DN18
Reţeaua hidrografică
Bistrița Aurie
Se crede că, numele comunei Ciocănești provine de la renumitul său meșteșug de fierărie, care a produs de-a lungul timpului arme pentru cei mai importanți domnitori ai Moldovei și pentru armatele lor. Legenda spune că însuși Ștefan cel Mare și-ar fi primit sabia din atelierul unui meșter făurar din Ciocănești. Continuând șirul de legende, se spune că săgeata care a marcat locul altarului de la Mănăstirea Putna a fost confecționată de ciocănarii din Ciocănești și apoi poleită cu aur extras din râul Bistrița Aurie. O altă legendă locală spune că Ștefan cel Mare a învins turcii cu ajutorul buzduganului cu colți făurit de către meșterii ciocănari.
• Muzeul Național al Ouălor Încondeiate
• Muzeul Etnografic
• Casa Muzeu Țaran Leonida din Ciocănești
• Casa Șezătorii din Botoș
• Statuia lui Ștefan ce Mare și Sfânt
APRILIE
• Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, ediția a XIX-a
AUGUST
• 13-18 august – Festivalul Național al Păstrăvului, ediția a XXII-a
SEPTEMBRIE
• Răscolu Stânii, ediția a XV-a – satul Botoș
NOIEMBRIE
• Târgul de Iarnă de la Ciocănești, ediția a III-a, pe Platoul din Vecinătatea Casei de Cultură „Florin Gheucă”
DECEMBRIE
• Festivalul de Datini și Obiceiuri din Străbuni, ediția a XXI-a – satul Botoș