BROȘTENI
Broșteni este orașul de intrare în Țara Dornelor dinspre sud-est, fiind una dintre localitățile protejate, ascunsă de întinderile vaste de păduri de foioase.
Orașul are o istorie bogată care se întrepătrunde cu legendele și poveștile transmise din generație în generație, iar patrimoniul construit de-a lungul timpului – muzee, biserici, monumente – adaugă un aer de mister și farmec. Acestea stau mărturie unei moșteniri culturale ce se evidențiază nu doar în cadrul regional, ci și național.
În adâncul tradițiilor și obiceiurilor locului se ascunde un adevărat tezaur de patrimoniu imaterial, care completează tabloul fascinant al acestui colț de poveste. Aflată în inima regiunii bogate în izvoare minerale, localitatea dispune de surse care se spune că ar fi vindecătoare.
Descoperirile arheologice și documentele istorice confirmă prezența unor populații străvechi în bazinul Bistriței încă din epoca paleolitică.
Documentul dat de Moise Movilă din Hârlău la 26 octombrie 1630 este cea mai veche mențiune documentară care se referă direct la zona Broștenilor. Acest document reproduce “Uricul cel vechiu” dat de Ștefan cel Mare în 1488, prin care face o donație ce înzestrează Mănăstirea Voroneț cu o moșie – braniște – în care intră și partea din valea Bistriței ce formează astăzi localitățile Broșteni și Crucea. Teritoriul localității a făcut parte din braniștea Mănăstirii Voroneț din 1488 până în anul 1807.
Începând cu anul 1807, Broșteni intră în stăpânirea familiei Balș, perioadă în care localitatea cunoaște progrese economice semnificative, cu apariția negustorilor de lemn turci, evrei, italieni, extinderea fierăstrălelor pentru prelucrarea lemnului și dezvoltarea creșterii animalelor. Din anul 1877, Broștenii intră în stăpânirea Casei Regale, devenind proprietatea lui Carol I.
Stațiune turistică de interes local, Broșteni se întinde pe o suprafață de aprox. 43.000 de hectare, dintre care 36.000 de hectare sunt doar păduri, fiind considerat cel mai mare oraș din județul Suceava, având în vedere întinderea.
Din februarie 2024, Orașul Broșteni a devenit stațiune de interes local.
Suprafața orașului
420 km²
Altitudine medie
1.600 m
Distanță până în Vatra Dornei
52 km
Vecini
• Nord – comunele Ostra şi Crucea
• Est – județul Neamț
• Sud – judeţul Harghita
• Vest – comuna Panaci
• Nord-Vest – comuna Dorna Arini
Localități componente
• Broșteni
• Hăleasa
• Lungeni
• Neagra
• Cotârgași
• Dârmoxa
• Frasin
• Holda
• Holdița
• Pietroasa
Acces
DN 17 B şi DJ 173
Reţeaua hidrografică
Râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași.
Istoria sa încă învăluită în mister și rădăcinile adânc înfipte în tradițiile locale contribuie la farmecul aparte al acestei regiuni din Țara Dornelor. Toponimia localităților din zonă reflectă caracteristicile și elementele distinctive ale peisajului. Numele satelor Cotârgași, Neagra, Dârmoxa și Pietroasa își au rădăcinile în hidronimele locale, indicând amplasarea lor în apropierea acestor cursuri de apă, în timp ce denumirea satului Lungeni se trage de la familia Lungu, care a înființat și locuiește în acestă localitate.
• Biserica din lemn Sfântul Nicolae din Broșteni
• Clădirea Primăriei Broșteni
• Piatra simbolică „Ion Creangă”
• Casa administratorilor Domeniilor Coroanei
• Școala din Holda
• Cuptorul de ars var din Dârmoxa
• Inscripțiile runice
MAI
• Paștele prin Ochi de Copil – Spectacol de Cântece Religioase, Pricesne – Asociația Culturală “Muntenii Broștenilor”
SEPTEMBRIE
• 24-25 Septembrie – Zilele Orașului Broșteni
DECEMBRIE
• Festivalul Obiceiurilor de Iarnă “Porniți Plugul Feți-Frumoși”
• 30 Decembrie – “Porniți plugul, gospodari!” – Festival de Datini și Obiceiuri la Broșteni
• 31 Decembrie – Revelion Broșteni
